„Creierul colectiv” i-a ajutat pe oameni să realizeze toate marile invenţii

Tranziţia la o minte colectivă a permis apariţia unui număr potenţial infinit de noţiuni, gânduri, concepte, dându-le oamenilor şi capacitatea de a reflecta, pentru prima dată, asupra noului şi invenţiilor.

Fără această schimbare, crede John Hoffecker, arheolog în cadrul Universităţii Colorado, SUA, marile realizări tehnice, de la ceas la navetele spaţiale, n-ar fi fost, cu mare probabilitate, inventate. E îndoielnic că, fără această caracteristică, oamenii ar fi devenit creaturile „industrializate”, obsedate de tehnologie, care sunt azi.

• Incident misterios în Marea Baltică: Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia s-a defectat
• Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Cercetătorul consideră că primele semne ale unei asemenea schimbări au apărut în urmă cu cca. 1,6 milioane de ani, când oamenii au început să fabrice primele topoare de piatră.

Acestea reflectă existenţa unui „concept de design” stocat în celulele nervoase ale creierului şi transpus în piatră şi par să fi luat naştere pe baza unei puternice relaţii de condiţionare reciprocă între mâini, ochi, creier şi uneltele însele.

Apoi, în urmă cu 75.000 de ani, în Africa, ritmul schimbărilor s-a accelerat şi a început formarea „minţii colective”. Oamenii au reuşit să găsească o cale de a-şi împărtăşi unii altora ideile complicate.

Acum 40.000 ani au început să producă lucrări de artă decorativă, iar în urmă cu 30.000 de ani – primele instrumente muzicale.

Odată cu apariţia simbolurilor şi a limbajului, unelte ale comunicării, destinate exprimării gândurilor, spune Hoffecker, şi cu integrarea consecutivă a creierelor într-un super-creier, mintea umană pare să fi devenit o forţă creatoare cu posibilităţi infinite.

Creierele individuale din cadrul unui grup social au fost integrate într-un fel de internet neurologic, iar comunicarea a devenit unul dintre motoarele evoluţiei.

Unul dintre susţinătorii acestei teorii este Stephen Hawking, care a afirmat că e momentul „să adoptăm o perspectivă mai largă şi să considerăm transmiterea externă a informaţiei, alături de ADN, drept un factor al evoluţiei speciei umane.”

Sursa: Mail Online